Ieri, am vazut pe telefon un apel nepreluat de la un cunoscut. Cum il observasem cu mult dupa ora receptionarii lui, m-am gandit ca ar fi bine sa il sun inapoi, pentru ca exista posibilitatea sa fie ceva important. Si uite ca sun…

A raspuns mama persoanei respective, intrucat avea cartela fiului in telefonul sau. Imi explica ea care e treaba, imi spune ca fiul ei nu e acasa, eu imi cer scuze de deranj si o rog sa ii transmita fiului sa ma sune cand se intoarce. Totul ok, iar conversatia se incheie cu “la revedere!”… Nici macar o secunda nu a asteptat, si deja incepuse sa vorbeasca cu cineva cu care se afla ea… Nici macar nu am avut timp sa inchid apelul. Initial mi se paruse ca vorbise cu mine, iar eu replicasem cu “poftim?”, semn ca nu intelesesem ce spunea. Insa cand am vazut ca nu a raspuns nimic, mi-am dat seama ca nu vorbea cu mine. Am mai lasat cateva secunde, si am auzit foarte clar conversatia lor. Am inchis insa, pentru ca erau chestii neinteresante…

Cred ca ar fi bine sa avem grija si la astfel de faze, chiar daca par banale. Uite asa iti dezvalui secrete si toate alea… Apoi de intrebi de unde se stie…

PS: Imi cer scuze pt inactivitatea de pe blog, insa am fost foarte ocupat tot timpul asta. Sper sa revin la normal cat de curand.